Ghid de bune practici și povești de succes în domeniul ocupării și formării profesionale
Prezentul Ghid are un dublu scop: să ofere un exemplu de bune practici în domeniul ocupării și formării profesionale a șomerilor, persoanelor inactive și persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca și, în mod simultan, să prezinte activitatea desfășurată în cadrul proiectului, o activitate centrată pe problema ocupării și formării profesionale.
Ghid bune practici și povești de succes în domeniul informării, orientării și consilierii profesionale a salariaților din sănătate din regiunea Sud-Est
Prin definiție, un Ghid de bune practici asumă competența celor care-l scriu într-un anume domeniu. În cazul acestui Ghid este vorba de competența beneficiarului de a implementa proiect având ca temă informarea, orientarea, consilierea și formarea profesională.
Ghid bune practici și povești de succes în domeniul informării, orientării și consilierii profesionale a salariaților din sănătate din regiunea Sud-Muntenia
Prin definiție, un Ghid de bune practici ar trebui să fie o narațiune laudativă referitoare la unset de acțiuni desfășurate de‐o organizație, ce (auto‐)legitimează acea organizație ca exemplu bunde urmat. Acest ghid nu face excepție de la o astfel de definire, încercând să sugereze reușita unuiparteneriat și a organizațiilor partenere.
Învață din experiența noastră! Ghid de bune practici și povești de succes în domeniul orientării, consilierii, formării și ocupării profesionale în sectorul sanitar
Scopul acestui Ghid îl constituie prezentarea ansamblului experienței pe care a reprezentat-o implementarea acestui proiect, în vederea creării unui instrument util pentru toți cei care desfășoară o activitate similară, adică a facilitării unui eficient schimb de experiență cu toți cei interesați.
Studiu asupra principalelor probleme ale POS DRU și soluțiile posibile de eficientizare a acestuia. „Poziția beneficiarului”
Un studiu in detaliu asupra problemelor POSDRU, din perspectiva beneficiarilor, arata ca "prin intermediul acestui stres continuu la care sunt supusi beneficiarii, se rateaza dezvoltarea organizationala, obiectiv esential in gandirea FSE, rezultatul constituindu-l mai curand regresul organizatiilor societatii civile (ONG-uri, sindicate, patronate etc.)" Studiul a fost realizat de Viorel Rotila, in cadrul Centrului de Cercetare si Dezvoltare Sociala "Solidaritatea".